Constituția României prevede că Guvernul poate fi demis nu doar dacă prim-ministrul demisionează, ci și dacă Parlamentul decide să-i retragă încrederea acordată la învestire. Retragerea încrederii se face prin adoptarea unei moțiuni de cenzură într-o ședință comună a Senatului și a Camerei Deputaților.
„Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comuna, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comuna a celor două Camere.”, se arată în Legea fundamentală a țării noastre, subliniindu-se faptul că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate”.
În situația în care prim-ministrul demisionează, Constituția prevede că întreg Guvernul este demis, însă nu imediat. În urma demisiei premierului, președintele României trebuie să desemneze „un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern”.
Șeful statului trebuie să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru, însă numai după ce se consultă cu partidul care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă nu există un partid care să aibă majoritate, consultarea se face cu partidele reprezentate în Parlament.
„Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor”.
Ultimul pas al procedurii este depunerea individuală, în fața președintelui României, a jurământului de credință, atât de către premier, cât și de către miniștri și ceilalți membri ai Executivului.